Vacanță

La Caru’ cu Bere am mâncat prima oară ciorbă rădăuțeană. Mmm …

Așa că m-am hotărât azi să îmi fac și eu. Am căutat, cu succes desigur (ce nu se găsește oare astăzi pe net?),  pe google rețeta și am trecut la treaba. Bun.

Am reușit să-mi fac ordine în o parte din hârtii  – nici eu nu mai știu de când n-am mai avut timp de așa ceva.

Când am deschis geamul pentru a aerisi și a da cu aspiratorul, m-am trezit că mă uit repede să văd dacă e închisă colivia lui Nico. Dar, de două săptămâni, Nico nu mai e. Fix 10 ani și două luni am împărțit frățește camera. Încă am reflexul de a mă uita după el când intru în încăpere.

Mâine seara am o skype-conferință cu niște profesoare din Polonia (un alt mini-capitol din tot ceea ce, atât de fascinant, se întâmplă în ultima vreme în viața mea profesională; încă mă tot întreb ce am făcut să merit șansa asta, cu siguranță sunt alții mult mai buni ca mine care poate ar merita-o. Până una alta însă, am primit-o și mă strădui cu tot ce pot da mai bun, să o împlinesc.).

Ce să mai fac oare săptămâna asta? Poate ceea ce e de mult în proiect dar, incă nerealizat – să o vizitez pe Christina?